Holo-dezastrul uman si ecologic de pe muntele Carmel-Israel

Intamplari mai marunte,incendii si distrugeri au tot fost.Dar viata si-au pierdut mai mult animalele
Victime omenesti nu.

Asta pana in decembrie 2010 cand din joaca cu focul a doi copii arabi din satul Isfiya  in apropierea unei gramezi de gunoi a izbucnit cel mai mare incendiu din istoria Israelului.

41 morti si nenumarati raniti.
Debandada totala.
Incapacitate tehnica de a localiza si stinge incendiul.
Dotare veche,cu hibe,demodata - palestinienii care au ajutat  cu 3 masini -aveau masini de pompieri mai performante ca ale israelienilor.
Niciunul dintre rapoartele alarmante privind situatia pompierilor nu a fost luat in seama ,nu de ministrul de resort,nu de Primul ministru,desigur guvernul,mai mult in vacanta decat in sesiune,se ocupa in bloc de pacea cu palestinienii, de Iran si de joburi pentru cunoscuti.
Rabinul Ovadia Yosef,,seful spiritual al partidului ultraortodox evreiesc Shass,din partidul caruia era ministrul de resort -a atribuit catastrofa.... nerespectarii repausului saptamanal al shabbat-ului. (!!!!!)

Incendiul,afara de padurea in sine a amenintat localitatile Beit Oren,aproape arsa,Oak Mountain reserve,Rezervatia Muntele Shokef,inchisoarea,centrul medical de sanatate mentala.
Pentru a salva detinutii si a-i transporta in loc sigur,un autobuz cu gardieni s-a deplasat de urgenta spre inchisoarea 6 si Inchisoarea Carmel.Apreciind gresit situatia intinderii si tariei focului, autobuzul este prins de flacari,toti cei 37 gardieni sunt arsi de vii......
Comisarul Auva Tomer,se decide sa dea ajutor intra cu masina pe drumul de acces ramas din neglijenta si prostie deschis si arde de vie !!

Cu ajutorul a 19 state care aduc utilaj adecvat dupa 4 zile incendiul este stins.
In martie 2011 si in lunile urmatoare se deschid si se inchid anchete,familiile indoliate cer demisia ministrului de interne - fara rezultat.Primul ministru face cateva vizite intens mediatizate ca si cum ar fi avut vre-un rol pozitive\,se acorda decoratii, unii le iau pe merit altii nu,nemultumirile cresc.
La adunarea comemorativa jumatate de sala striga impotriva felului cum s-au dotat pompierii,impotriva gravelor neglijente si incapacitatii de a face fata unui dezastru de asemenea proprtii.

Toti desigur sunt cu gandul ce pret va plati Isrealul si cat de pregatit este -si daca -pentru alte evenimente care pot costa vieti multe omenesti.

Incet incet ecourile se sting,cei  I-responsabili  sunt pe scaunele lor, politicienii sunt cu gandul la vacanta de sarbatori si la marirea salariului,familiile indoliate inca astepta raspunsuri si masuri,numai mortii stau cuminti - 41- la un metru jumatate sub pamant.