Pentru ca ai pus o felicitare atat de draguta, hai sa ne reamintim legendele noastre populare leagate de intemeierea oului de Pasti.
Acestea sunt multe si variate, trei dintre ele avand-o in centru pe Maica Domnului. Potrivit celei dintai, Maria era urmarita de iudei si, pentru a le distrage atentia, vopseste niste oua si le arunca peste umar. Intr-o alta varianta, urmaritorii arunca cu pietre inspre ea, dar pietrele se transforma, in zbor, in oua rosii.
Cea mai cunoscuta legenda ne spune ca Maria Magdalena sau Fecioara Maria (dupa alte variante) aduce pe Golgota un cos cu oua cu care incearca sa ii imbuneze pe soldatii romani care il pazeau pe Mantuitor. Sangele Lui se prelinge de pe cruce, inrosind astfel ouale.
In trecut, gospodinele de la tara vopseau ouale pentru Pasti in Joia Mare. Existau doua categorii: oua rosii, numite si "merisoare", si oua cu modele ("incondeiate", "scrise", "pictate" cu ceară, "chinuite", "muncite"). "Ouăle chinuite" nu se dadeau de pomana, pentru ca se credea ca nu sunt primite de Dumnezeu. In unele locuri se vopseau cateva oua in negru pentru sufletele celor morti. De Pasti, in prima zi, ouale se ciocneau dupa o anumita regula: capul cu capul şi dosul cu dosul. In prima zi se ciocnea numai capul cu capul. Taranii credeau ca aceia care vor ciocni oua de Pasti se vor intalni si pe lumea cealalta
O alta legenda ne spuna ca diavolul a fost tintuit de Dumnezeu in fundul iadului. In disperarea lui, intreaba in fiecare an daca romanii mai colinda si daca mai fac oua de Paste. Taranii credeau odata ca, în clipa în care aceste două obiceiuri vor dispărea, Satana va pune stăpînire pe pămînt.
Pentru stramosii nostri, daco-geţii, ouăle vopsite erau o ofrandă rituală destinată divinităţilor htoniene şi strămoşilor. Ca o rămăşiţă a acelor vremuri, folclorul românesc reţine Paştele Blajinilor, când daco-romanii dau pe apă cojile ouălor roşii, spre a se duce în "Þara Blajinilor". La sate, ouăle roşii sunt simboluri ale nemuririi vigorii vieţii, de unde şi obiceiul de a se spăla cu apă în care a fost pus un ou roşu "ca să fii rumen şi sănătos"
paste fericit! originea e precrestina si de ostara dar si in timpul sarbatorile egiptene se vopseau oua...in crestinism Maria Magdalena este creditata cu ouale rosii, in jerusalem este legenda pe care o stia si parintele cleopa ca maria magdalena i-a vorbit cezarului de la roma despre inviere si cum acesta nu a crezut i-a cerut un cos de oua si acestea s-au inrosit cu singe ceea ce a dovedit natura divina a lui iisus...eh oricum have fun
Pentru ca ai pus o felicitare atat de draguta, hai sa ne reamintim legendele noastre populare leagate de intemeierea oului de Pasti.
RăspundețiȘtergereAcestea sunt multe si variate, trei dintre ele avand-o in centru pe Maica Domnului. Potrivit celei dintai, Maria era urmarita de iudei si, pentru a le distrage atentia, vopseste niste oua si le arunca peste umar. Intr-o alta varianta, urmaritorii arunca cu pietre inspre ea, dar pietrele se transforma, in zbor, in oua rosii.
Cea mai cunoscuta legenda ne spune ca Maria Magdalena sau Fecioara Maria (dupa alte variante) aduce pe Golgota un cos cu oua cu care incearca sa ii imbuneze pe soldatii romani care il pazeau pe Mantuitor. Sangele Lui se prelinge de pe cruce, inrosind astfel ouale.
In trecut, gospodinele de la tara vopseau ouale pentru Pasti in Joia Mare. Existau doua categorii: oua rosii, numite si "merisoare", si oua cu modele ("incondeiate", "scrise", "pictate" cu ceară, "chinuite", "muncite"). "Ouăle chinuite" nu se dadeau de pomana, pentru ca se credea ca nu sunt primite de Dumnezeu. In unele locuri se vopseau cateva oua in negru pentru sufletele celor morti. De Pasti, in prima zi, ouale se ciocneau dupa o anumita regula: capul cu capul şi dosul cu dosul. In prima zi se ciocnea numai capul cu capul. Taranii credeau ca aceia care vor ciocni oua de Pasti se vor intalni si pe lumea cealalta
O alta legenda ne spuna ca diavolul a fost tintuit de Dumnezeu in fundul iadului. In disperarea lui, intreaba in fiecare an daca romanii mai colinda si daca mai fac oua de Paste. Taranii credeau odata ca, în clipa în care aceste două obiceiuri vor dispărea, Satana va pune stăpînire pe pămînt.
Pentru stramosii nostri, daco-geţii, ouăle vopsite erau o ofrandă rituală destinată divinităţilor htoniene şi strămoşilor. Ca o rămăşiţă a acelor vremuri, folclorul românesc reţine Paştele Blajinilor, când daco-romanii dau pe apă cojile ouălor roşii, spre a se duce în "Þara Blajinilor". La sate, ouăle roşii sunt simboluri ale nemuririi vigorii vieţii, de unde şi obiceiul de a se spăla cu apă în care a fost pus un ou roşu "ca să fii rumen şi sănătos"
PASTE FERICIT TUTUROR!
'povestile pierdute ale oului rosu'
RăspundețiȘtergeremultumesc mult pentru material-foarte intersant
Paste fericit !
RăspundețiȘtergereFoarte interesante legendele despre ouale rosii...eu o stiam doar pe cea cu Fecioara Maria care a adus cosul cu oua pe Golgota.
Aenomis
paste fericit!
RăspundețiȘtergereoriginea e precrestina si de ostara dar si in timpul sarbatorile egiptene se vopseau oua...in crestinism Maria Magdalena este creditata cu ouale rosii, in jerusalem este legenda pe care o stia si parintele cleopa ca maria magdalena i-a vorbit cezarului de la roma despre inviere si cum acesta nu a crezut i-a cerut un cos de oua si acestea s-au inrosit cu singe ceea ce a dovedit natura divina a lui iisus...eh oricum have fun